Transplantul de măduvă – cum se realizează și când este necesar?

  • Autor:
Dr. Dejeu George

Dr. Dejeu George

Medic Specialist la spitalul Pelican din Oradea. 0741 39 931 / 0731 212 294 dejeu.george@drdejeu.ro
Un transplant de măduvă osoasă este o procedură medicală care se efectuează pentru a înlocui măduva osoasă care a fost grav afectată sau distrusă de o boală, de o infecție sau de chimioterapie.

Sumar:

  1. Ce este măduva osoasă și ce rol joacă în organism?
  2. Ce boli pot fi vindecate prin transplantul de măduvă osoasă?
  3. Care sunt condițiile în care poate fi efectuat un transplant de măduvă?
  4. Cum se desfășoară un transplant de măduvă osoasă?
  5. Reacțiile adverse și complicațiile asociate cu transplantul de măduvă
  6. Resurse despre „Transplantul de măduvă – cum se realizează și când este necesar?”

O astfel de procedură implică un transplant de celule stem din sânge, care se deplasează apoi către măduva osoasă unde produc celule noi sanguine și susțin formarea unei măduve noi.

În prezent, se poate vorbi despre transplant autolog care utilizează propriile celule ale pacientului, apoi despre transplant alogenic care utilizează celulele de la un donator și despre transplantul haploidentic, un tip de transplant alogenic, semicompatibil.

„Un transplant de măduvă osoasă este o procedură care infuzează celule stem sanguine sănătoase în corpul dumneavoastră pentru a înlocui măduva osoasă afectată sau bolnavă. Un transplant de măduvă osoasă este, de asemenea, numit un transplant de celule stem.”, Dr. Dejeu George

Ce este măduva osoasă și ce rol joacă în organism?

Măduva osoasă este un țesut moale, gras și spongios, care se găsește în interiorul oaselor. Măduva osoasă de la nivelul șoldurilor, oaselor lungi, coloanei vertebrale, coastelor și craniului conține celule care produc celulele sanguine ale corpului. Mai mult, măduva osoasă este responsabilă pentru dezvoltarea și depozitarea majorității celulelor sanguine din organism.

Este vorba despre trei tipuri principale de celule sanguine pe care le produce măduva osoasă, și anume celulele roșii din sânge sau eritrocite care au rolul de a transporta oxigen la țesuturile din organism, celulele albe din sânge sau leucocite care ajută la combaterea infecțiilor și sprijină sistemul imunitar și trombocitele care ajută la coagularea sângelui. Fiecare dintre aceste celule îndeplinește o anumită funcție de menținere a vieții. Cu alte cuvinte, măduva osoasă este o parte vitală a corpului uman, conform stanfordchildrens.org.

De asemenea, măduva osoasă conține celule stem imature care formează celule saguine, cunoscute sub numele de celule stem hematopoietice. De fapt, fiecare tip de celulă sanguină din măduva osoasă este la început o celulă stem. Celulele stem sunt celule imature care sunt capabile să producă alte celule sanguine care se maturizează și funcționează după cum este necesar. Deși cele mai multe celule sunt deja diferențiate și pot face doar copii ale lor, aceste celule stem sunt nespecializate, ceea ce înseamnă că au potențialul de a se înmulți prin diviziunea celulară și fie rămân celule stem, fie se diferențiază și se maturizează în multe tipuri diferite de celule sanguine. Celulele stem hematopoietice care se găsesc în măduva osoasă vor produce noi celule sanguine pe tot parcursul vieții, conform healthline.com.

Celulele stem sunt cele mai importante celule necesare într-un transplant de măduvă osoasă. Celulele stem, atunci când sunt transplantate, își găsesc calea spre măduva primitorului și încep să se diferențieze și să producă toate tipurile de celule sanguine necesare organismului, conform stanfordchildrens.org.

„Poate fi necesar un transplant de măduvă osoasă dacă maduva osoasă nu mai funcționează și nu produce suficient celule sanguine sănătoase.”, Dr. Dejeu George

Ce boli pot fi vindecate prin transplantul de măduvă osoasă?

Transplanturile de măduvă osoasă sunt efectuate atunci când măduva unei persoane nu este suficient de sănătoasă pentru a funcționa corespunzător. Un transplant de măduvă osoasă înlocuiește celulele stem deteriorate cu celule sănătoase. În urma unui transplant realizat cu succes, organismul începe să producă suficiente celule albe, trombocite sau globule roșii pentru a evita astfel infecțiile, tulburările de sânge sau anemia.

Celulele stem sănătoase pot proveni de la un donator sau pot proveni din propriul corp. În astfel de cazuri, celulele stem pot fi recoltate sau cultivate înainte de a începe tratamentul cu chimioterapie sau cu radiații. Apoi, celulele sănătoase sunt depozitate și utilizate în timpul transplantului.

Sunt numeroase cazuri în care măduva unui pacient nu poate funcționa corespunzător. În general, măduva este deteriorată sau distrusă de infecții cronice, de boli sau de tratamente pentru cancer. Numit și transplant de celule stem, transplantul de măduva osoasă este de cele mai multe ori un tratament pentru anumite tipuri de cancer, precum leucemie, mielom multiplu sau unele tipuri de limfom. De asemenea, unele boli de sânge se tratează cu transplanturi de celule stem, conform nhs.uk.

Pe lângă leucemie sau limfom, transplantul de măduvă osoasă mai poate trata boli ale sistemului imunitar sau genetice cum ar fi boala celulară, anemie aplastică, care este o tulburare în care măduva nu mai reușește să producă noi celule sanguine, neutropenie congenitală, care este o tulburare moștenită care provoacă infecții recurente, talasemie, care este o tulburare de sânge moștenită, în care organismul produce o formă anormală de hemoglobină, parte integrantă a celulelor roșii din sânge, anemia celulelor în seceră, care este tot o tulburare de sânge moștenită, conform bethematch.org.

De asemenea, atunci când măduva osoasă a unui pacient a fost deteriorată sau distrusă din cauza unei boli sau a unor tratamente intense de radiație sau chimioterapie pentru cancer, poate fi nevoie de un transplant de măduvă osoasă. Transplantul de măduvă osoasă mai poate fi o modalitate de tratament și pentru sindromul Hurler și tulburarea de adrenoleucodistrofie, conform nhs.uk.

Transplantul de măduvă osoasă este o opțiune de tratament și în cazul copiilor. Fiecare copil poate prezenta diferite boli, iar un transplant de măduvă osoasă poate fi uneori o metodă sigură de tratament, dar alteori poate să nu fie potrivit. Până în prezent, unele dintre bolile care au afectat copiii și care au fost tratate prin intermediul unui transplant de măduvă osoasă includ leucemie, limfoame, unele tumori solide (de exemplu, neuroblastom, rabdomiosarcom, tumori cerebrale), anemie aplastică, deficiențe imune (imunodeficiența severă combinată, sindrom Wiskott-Aldrich), boala celulară, talasemie, anemia Diamond Blackfan, boli metabolice (de exemplu, sindromul Hurler, tulburarea adrenoleucodistrofiei) și cancer de rinichi, conform stanfordchildrens.org.

„Transplanturile de măduvă osoasă pot utiliza celule din propriul corp (transplant autolog) sau de la un donator (transplant alogeneic).”, Dr. Dejeu George

Care sunt condițiile în care poate fi efectuat un transplant de măduvă?

De obicei, un transplant de măduvă este efectuat numai dacă alte tratamente nu au oferit rezultatele dorite, dacă pacientul este într-o stare relativ bună de sănătate în ciuda afecțiunii de care suferă și dacă potențialele beneficii ale transplantului depășesc riscurile.

Există diferite tipuri de transplanturi de măduvă osoasă, în funcție de cine este donatorul. În primul rând, este vorba despre transplantul autolog de măduvă osoasă, în care donatorul de măduvă este însuși pacientul. Celulele stem sunt recoltate de la pacient fie prin recoltarea măduvei osoase, fie prin afereză – un proces de colectare a celulelor stem din sângele periferic – și apoi reintroduse în organismul pacientului după un tratament intensiv.

În al doilea rând, este vorba despre transplantul alogenic de măduvă osoasă, în care donatorul împarte același timp genetic – sau similar – cu pacientul. Celulele stem sunt obținute fie prin recoltarea măduvei osoase, fie prin afereză de la un donator care se potrivește genetic, adesea un frate sau o soră. Alți posibili donatori pentru efectuarea unui transplant alogenic ar putea fi un părinte, situație în care se vorbește despre o compatibilitate haploid-identică, adică donatorul este părintele pacientului și compatibilitatea genetică este cel puțin la jumătate identic cu cea a pacientului. Din păcate, în multe cazuri, părinții nu sunt cei mai potriviți donatori.

În al treilea rând, se mai efectuează transplanturi de măduvă osoasă lipsite de grad de rudenie, adică celulele măduvei sau celule stem corespondente genetic provin de la un donator neînrudit cu pacientul. Astfel de donatori se găsesc doar prin intermediul registrelor naționale și internaționale de măduvă osoasă.

În ultimul rând, mai ales în ultimii ani, se vorbește despre transplant de celule stem ombilicale. Celulele stem sunt recoltate din cordonul ombilical imediat după nașterea copilului. Aceste celule stem se reproduc în celulele sanguine mature și devin funcționale mai rapid și mai eficient decât celulele stem recoltate din măduva osoasă a unui adult. Celulele stem recoltate din cordonul ombilical la naștere sunt testate, prelucrate, numărate și congelate până când sunt necesare pentru un transplant. Deoarece celulele stem sunt noi, acestea sunt capabile să producă mai multe celule sanguine din fiecare celulă stem. Un alt avantaj pe care îl are sângele din cordonul ombilical este faptul că limfocitele T (parte a sistemului imunitar care provoacă o problemă legată de transplant, numită boală grefă-contra-gazdă) nu sunt încă complet funcționale. Beneficiarii transplanturilor de sânge recoltat din cordonul ombilical au un risc scăzut de a suferi de boala grefă-contra-gazdă, conform cancer.net.

„Medicii care se specializează în bolile de sânge (hematologi) formează o echipă multidisciplinară împreună cu alți experți pentru a oferi îngrijiri individuale personalizate adulților și copiilor supuși transplantului de măduvă osoasă.”, Dr. Dejeu George

Cum se desfășoară un transplant de măduvă osoasă?

În general, un transplant de măduvă osoasă cuprinde cinci etape principale, și anume teste și examinări medicale prin care se evaluează starea generală de sănătate a pacientului, urmat de recoltarea celulelor stem care vor fi utilizate în transplant, fie de la însuși pacient, fie de la un donator, apoi condiționarea, adică tratamentul cu chimioterapie și/sau radioterapie prin care se pregătește corpul pentru transplant. În această fază se distruge practic măduva proprie a pacientului pentru a extermina întregul potențial patogen – de a da din nou boală – a propriului corp a pacientului, apoi procedura de transplantare a celulelor stem și, etapa finală, recuperarea, conform webmd.com.

Pregătirile pentru efectuarea unui transplant de măduvă osoasă variază în funcție de tipul de transplant, de boala care necesită transplantul de măduvă osoasă și de toleranța pacientului pentru anumite medicamente. Cel mai adesea, dozele mari de chimioterapie și/sau radiații fac parte din pregătirile pentru transplant. Această terapie intensă este necesară pentru a trata în mod eficient malignitatea și pentru a face loc în măduva osoasă pentru noile celule. Această terapie este deseori numită ablativă sau mieloablativă, dat fiind efectul său asupra măduvei osoase.

Măduva osoasă produce majoritatea celulelor sanguine din corpul nostru. Terapia ablativă împiedică acest proces de producție celulară și astfel măduva se golește. Este necesar ca măduva să fie goală pentru a face loc noilor celule stem și pentru a se stabili totodată noul sistem de producere a celulelor. După administrarea chimioterapiei și/sau a radiațiilor, transplantul, fie cu celule din măduvă osoasă, din cordonul ombilical, fie cu celule stem colectate periferic, este administrat prin intermediul unui caterer venos. Este o procedură chirurgicală similară cu cea a unei transfuzii de sânge. Apoi, celulele stem își găsesc drumul în măduva osoasă, încep să se înmulțească și să formeze celule sanguine noi și sănătoase.

Pe tot parcursul transplantului, se acordă îngrijiri specializate pentru a se preveni și trata infecțiile, efectele secundare ale tratamentelor și posibilele complicații. Acestea includ teste frecvente de sânge, monitorizarea strictă a semnelor vitale, măsurarea tuturor medicamentelor, cântărirea zilnică a pacientului și asigurarea unui mediu protejat și curat.

Zilele de dinaintea transplantului sunt considerate zile cu minus. Ziua de transplant este considerată a doua zi. Zilele de recuperare de după transplant sunt considerate ca zile cu plus. De exemplu, un pacient poate intra în spital în ziua -8 pentru regimul preparativ. Zilele +1, +2 și așa mai departe sunt zilele de după efectuarea transplantului, conform cancer.net.

Există evenimente specifice, posibile complicații și riscuri asociate cu fiecare zi înainte, în timpul și după transplant. Zilele sunt numerotate pentru a ajuta pacientul și familia să înțeleagă în ce stadiu se află procedura de transplant.

În timpul transplantului propriu-zis de măduvă osoasă, pacientul poate prezenta unele simptome, precum durere, frisoane, febră, urticarie, dureri în piept. După efectuarea transplantului, pacientul va trebui să petreacă câteva săptămâni în spital, poate fi foarte sensibil la infecții, poate experimenta sângerări excesive, poate avea nevoie de transfuzii de sânge, poate avea nevoie de antibiotice și medicamente, inclusiv medicamente pentru prevenirea bolii grefă-contra-gazdă dacă transplantul a fost alogen. De asemenea, pacientul va avea nevoie de un mediu foarte curat pentru a se reduce riscul de infecție. De multe ori, contactul pacientului va fi mult restrâns cu cei din afara echipei medicale. Pacientului i se vor face în permanență teste de laborator, putând prezenta și alte simptome, precum greață, vărsături, diaree, slăbiciune, răni la nivelul gurii și stres intens, conform stanfordchildrens.org.

Reacțiile adverse și complicațiile asociate cu transplantul de măduvă

Mai ales în ultimii ani, transplantul de măduvă osoasă este o opțiune de tratament frecventă pentru anumite boli hematologice. Totuși, transplantul de măduvă osoasă este o procedură riscantă cu multe complicații potențial grave. Unele complicații sunt rezultatul regimului de condiționare, adică acea etapă de transplantare care include doze mari de chimioterapie și/sau radioterapie. Neutropenia și trombocitopenia induse de condiționare determină adesea infecții, sângerări și mucozite. Boala veno-ocluzivă, o hepatotoxicitate indusă de chimioterapie, poate determina o formă ușoară sau severă de boală hepatică.

Alte complicații pot fi atribuite direct măduvei transplantate. Boala grefă-versus-gazdă, un proces de respingere inițiat de limfocitele T ale donatorilor imunocompetenți, este o complicație observată frecvent în transplanturile de măduvă alogene. La aproximativ 14 – 28 zile după ziua transplantului, încep să apară primele semne de grefare. Atunci când sunt îndeplinite toate criteriile specifice unui transplant de măduvă osoasă, pacientul este externat din spital, conform ncbi.nlm.nih.gov.

Printre problemele cele mai frecvente care însoțesc procedura de transplant se numără sângerarea, cum ar fi sângerările nazale, diareea, boala grefă-versus-gazdă, infecții, răni la nivelul gurii, probleme stomacale, oboseală, slăbiciune și emoții extreme. Posibilele riscuri pe termen lung ale unui transplant de măduvă osoasă includ leziuni organice, recidiva bolii, apariția unui tip de cancer secundar, creșterea anormală a țesuturilor limfatice, infertilitate, modificări hormonale, cum ar fi modificări ale glandei tiroide sau hipofizare, cataractă, conform cancer.ca.

Medicamentele utilizate pe parcursul procedurii de transplant pot dăuna organelor organismului, cum ar fi inima, plămânii, rinichii, ficatul, oasele, articulațiile și sistemul nervos. Pacientul va avea nevoie de o monitorizarea atentă și cât se poate de strictă atât pe parcursul zilelor de transplant, cât și după transplant. Este important ca fiecare complicație apărută în urma transplantului să fie depistată și tratată cât mai rapid, așa că pacienții sunt sfătuiți să comunice medicului dacă observă orice modificări sau probleme.

Analizele medicale, testele imagistice, studiile pulmonare și de respirație și alte teste sunt necesare pentru verificarea stării de sănătate a tuturor organelor. Dat fiind că metodele de transplant s-au îmbunătățit pe parcursul timpului, în prezent, pacienții care au suferit un transplant de măduvă osoasă au o durată de viață mai lungă, iar cercetătorii și medicii continuă să caute modalități prin care să le poată oferi tuturor supraviețuitorilor cea mai bună calitate posibilă a vieții, conform cancer.org.

În cele din urmă, succesul unui transplant de măduvă osoasă depinde în primul rând de compatibilitatea dintre donator și receptor. Uneori, poate fi foarte dificil să se găsească o compatibilitate bună între donatorii independenți. Stadiul în care se află celulele stem transplantate va fi monitorizat în mod regulat. În general, înmulțirea celulelor stem este completă între 10 – 28 zile după transplantul inițial. Primul semn al grefării este creșterea numărului de celule albe din sânge. Acest lucru arată că transplantul începe să producă celule sanguine noi. Timpul de recuperare tipic pentru transplantul de măduvă osoasă este de aproximativ trei luni. Cu toate acestea, este posibil să dureze până la un an pentru ca pacientul să își revină complet.

Recuperarea depinde de numeroși factori, printre care afecțiunea tratată cu ajutorul transplantului, intensitatea chimioterapiei și/sau radiației și compatibilitatea dintre donator și receptor. Există posibilitatea ca unele dintre simptomele cu care se confruntă unii pacienți după transplant să persiste o perioadă îndelungată. În cazul transplantului de măduvă osoasă efectuat la copii, ca în orice procedură chirurgicală, prognosticul și supraviețuirea pe termen lung pot varia foarte mult de la copil la copil. Numărul de transplanturi efectuate pentru un număr sporit de boli, precum și evoluția medicală au îmbunătățit considerabil rezultatul transplantului de măduvă osoasă la copii și adulți. Cercetătorii și oamenii de știință încearcă să descopere noi metode pentru îmbunătățirea tratamentului și diminuarea complicațiilor și a efectelor secundare ale transplantului.

Resurse despre „Transplantul de măduvă – cum se realizează și când este necesar?”

  1. healthline.com
  2. bethematch.org
  3. cancer.net
  4. stanfordchildrens.org
  5. webmd.com
  6. nhs.uk
  7. cancer.ca
  8. webmd.com
  9. cancer.org
  10. ncbi.nlm.nih.gov

Pentru mai multe detalii despre acest subiect, vă rugăm să consultați medicul dumneavoastră sau să contactați Dr. George Dejeu, medic specialist chirurgie.

Share on facebook
Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *